Vineri 19 Ianuarie 2018
Text Size

Blând, tăcut, cu glasul stins, 
Nu te lași o Doamne-nvins. 
Nici de patimi și păcate, 
De dureri și nici de moarte. 

Ci bați din nou la ceas de seară, 
La porți ce sunt închise iară, 
Ne chemi smerit, a câta oară,
Căci vrei ca nimeni să nu piară. 

De vreme lungă ne tot chemi, 
Ca să sfârșești a morții vremi. 
Dar noi pierduți nu Te-auzim, 
Și printre valuri rătăcim. 

Dar tu o Doamne nu Te temi, 
Ci cu răbdare iar ne chemi. 
Si strigi cu glasul plin de lacrimi. 
Pe robi Tăi ce sunt în patimi. 

Căzut sub Cruce în dureri, 
Tu Doamne chiar și azi mai speri, 
Că întro zi un suflet bun, 
Nu Te-a lăsa iarăși în drum. 

Tu bați din nou fără răsuflet, 
Și azi la poarta fiecărui suflet. 
Dar mulți nici azi nu Te aud, 
La glasul Tău ei nu răspund. 

Dar întro zi un chip senin, 
Răspuns-a glasului Divin,
El Ți-a deschis al său cămin, 
Și Te-a primit tăcut zâmbind. 

Era un prunc ce cu sfială,
Privea tăcut întâia oară,
Străinul ce la ceas de seară, 
Purta pe umeri grea povară. 

Primindu-Te zâmbind în casă, 
Te așeză cu drag la masă. 
Îți puse Daruri înainte, 
Și-Ți cercetă rănile Sfinte. 

Iar tu senin și cald zâmbind 
Tainic în inimă privind, 
Și gândul cel ascuns știind
L-ai binecuvântat grăind: 

„Copile bun ce-n ceas de seară, 
Nu M-ai lăsat să zac afară, 
Ci blând și bun tu M-ai primit, 
Și iubitor M-ai îngrijit,

Fi binecuvântat în veci,
Și viaţa-n pace s-o petreci, 
Să ai în suflet nemurirea 
Și în privire fericirea.
Să-ți fie sufletul senin, 
Și chipul de lumină plin, 
S-aduni în suflet mari comori 
Ș-am să-te-nalț mai sus de nori. 

De-a vieții încercări să nu te temi, 
Ci cu îndrăzneală să Mă chemi, 
Ș-atunci degrabă am să vin. 
Cu drag în brațe să te țin.

Ți-oi da atunci în jurul tău, 
Oameni ce te-or feri de rău 
Părinți, bunici și buni prieteni. 
Ce-or alunga a tale temeri.”

Atunci senin și luminat,
În brațe Doamne Tu l-ai luat, 
Și blând l-ai binecuvântat 
Iertându-i lui orice păcat.

Pusa-I în el prin binecuvâtare,
Lumina cea nepieritore,
Și pacea Ta cea negrăită 
Iubirea cea nemărginită.

Vărsând în el un mare dar, 
Tu vocea i-ai umplut de har. 
Din cântec i-ai făcut un frate,
Ce-l însoțește azi în toate.

Lângă bunicul suferind,
Când Te chema spre cer privind,
Și-Ți înălța o rugă cu ardoare,
Ai auzit a lui chemare.

În clipa grea de încercare, 
I-ai dat o Doamne alinare.
Cu dreapta Ta atunci L-ai întărit 
Și-un gând curat în el ai zămislit.

Cu gând curat și bunătate,
În cântecul cei este frate,
Le-a așternut atunci pe toate,  
Făcându-le Tu bune foarte.

Pășind apoi plin de sfială,
Al scenei prag trecându-l iară,
Voia să aducă alinare, 
Bunicului în grea încercare.

Și răsplătind a lui credință,
I-ai dat o Doamne biruință.
L-ai întărit cu mână tare,
Făcându-i bucurie mare.

Punându-le în rând pe toate,
Plinitu-le-ai o Doamne foarte,
Și-ai arătat cu bunătate,
Ce pot a le iubirii fapte.

Iar eu atunci privind la dânsul,
La dragostea ce-alungă plânsul,
Am cugetat spre a lui fapte,
Voind ca să sporesc în toate.

Atunci o Doamne ai aprins,
În sufletu-mi un dor nestins,
Am vrut cu dânsul să grăiesc
Cu gând smerit să-i mulțumesc.

Că-n suflet bun și gând curat,
Fără a știi m-a învățat,
Ca-n dragostea către aproape,
Să stăruiesc în bune fapte.

Să nu rămân în neputință,
Ci stăruind întru credință,
Iubind, întru virtuți să cresc
Și tuturor să mă jertfesc.

Am vrut alăturea să-I fiu,
Prieten bun și grijuliu,
Să-l ocrotesc neîncetat,
Cu suflet bun și gând curat.

Să le impart cu el pe toate,
Și să-l ajut cu bunătate,
Să râd, să plâng și să glumesc,
În ceasul greu să-l întăresc.

De-atunci trecut-au anii-n zbor,
O Doamne Bun Mântuitor,
Dar și acum cu drag și dor
Îl port în suflet iubitor.

Și azi în zi de sărbătoare,
Când încă o stea pe cer răsare,
Să-i lumineze a vieții cale
Mă plec spre Tine cu rugare.

Te rog și azi o Doamne Sfinte,
Revarsă-n el daruri Preasfinte,
Îi umple viața de lumină,
Și orice zi i-o fă senină.

Tu neîncetat îl ocrotește,
De orice rele îl păzește,
Spre bine îl călăuzește,
Și în credință-l întărește.

Plecându-mă cu gând smerit,
Îți mulțumesc Iisus iubit,
Că printrun prunc bun și curat,
Un mare dar am căpătat.

Pe toate Doamne Tu le știi,
Și poate întro bună zi,
Primind o Doamne ruga mea.
Alăturea ni așeza și atuncea mult ne-om bucura.

Dedicată cu multă căldură și prietenie lui Mario Gălățanu 09.08.2012

Vizitatori

45.4%Romania Romania
12.5%Republic Of Moldova Republic Of Moldova
7.9%Italy Italy
6.8%United States United States
6.8%Germany Germany
4.5%United Kingdom United Kingdom
4.5%Spain Spain
2.2%Canada Canada
1.1%Portugal Portugal
1.1%Ukraine Ukraine

Today: 2
Yesterday: 2
This Week: 10
Last Week: 27
This Month: 50
Last Month: 96

Comentarii recente

  • Asociația Umanitară „Alexandru Damian“, un strop de lumină și alinare în viața copiilor bolnavi de cancer

    • Roxana Popescu 12.05.2014 14:59
      Un articol foarte frumos. Pentru cei care sunt interesti sa fac voluntariat va recomand sa intrati ...
  • Cât costă un site?

    • Răzvan Ciule 28.09.2014 19:45
      Stimate domn vă mulțumesc pentru comentariu si va respect opinia, totuși consider că este necesar ...
       
    • anomim 09.04.2014 00:18
      :cry: gazduire 5 euro pentru un magazin virtual?:D si ssl? si vps, si cpu si baze de date serioase, si ...

Copyright © 2008-2014 All Rights Reserved. Toate drepturile asupra acestui site aparţin lui Răzvan Ciule. Pentru preluarea sau publicarea informaţiilor de pe acest site pe alte pagini vă rugăm să contactaţi autorul utilizand datele din cadru secţiunii de contact şi să precizaţi sursa. Orice modificare sau preluare a conţinutului fără consimţământul autorului reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii.

SEO monitor