Vineri 19 Ianuarie 2018
Text Size

„Două lacrimi gemene“ 92 de ani de la unirea Basarabiei cu Țara Mamă

basarabia-pamant-romanesc-92-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-c89bara-mama

Nu știu câți dintre voi cunosc faptul că astăzi se împlinesc 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. La 27 martie 1918 Sfatul Țării format din 183 de membri decide prin vot unirea Basarabiei cu România. La istoricul eveniment au luat parte importante personalități ale vremii precum: Ioan Inculeț, Pan Halipa, Dr. Ciugureanu ori Alexandru Marghiloman ce era pe atunci Prim-ministru al României și reprezentant al Regelui Ferdinand.

Prin Actul de Unire și o telegramă transmisă regelui Ferdinand, în urma votului majorității (86 pentru, 3 contra, 36 abțineri, 13 absenți) era decisă Unirea cu Țara Mamă.

Proclamația unirii afirma cu tărie următoarele:

„În numele poporului Basarabiei. Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România.Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!“

După ce vreme de 106 fusese stăpânit de Țarii Rusiei începând cu Țarul Alexandru I pământul Basarabiei se unea din nou Patria Mamă, frații ce fuseseră până atunci despărțiți erau din nou împreună uniți în cuget și credință, iar Prutul ce până atunci fusese hotar între frați a devenit atunci un pod de flori. Regele Ferdinand considera totul ca fiind „Un vis frumos ce s-a înfăptuit“ și afirma fericit „Din suflet mulțumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restriște, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe frații noștri basarabeni revenind la Patria Mamă“ în vreme ce primul-ministru afirma plin de entuziasm „În numele poporului român şi al Regelui României, cu adâncă emoție și falnică mândrie, iau act de hotărârea cvasi-unanistă a Sfatului Ţării şi la rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pe veci unită cu România“

Din păcate această Unire ce era menită să dureze „pururi și totdeauna“ nu a rezistat vitregiilor vremii și după ce mai cucerise de 2 ori pământul românesc dintre Prut și Nistru în 1812 și 1878 armata Roșie pune din nou stăpânire pe Basarabia la data de la 28 Iunie 1940, urmare a pactului secret Ribbentrop-Molotov din 1939. Cu toate că trupele române la ordinul generalului Antonescu eliberează Basarabia la data de 22 Iulie 1941, trei ani mai târziu la 23 August 1944, rușii ocupă Basarabia pentru a patra oară.

Vreme de 50 de ani Basarabia a fost un pământ greu încercat. Aproximativ 1 183 972 de români (bărbați, femei și copii) au fost deportați în perioada 1940-1964, introducerea alfabetului chirilic, obligativitatea limbii ruse ori închiderea bisericilor și eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române nu au fost altceva decât măsuri menite să îi facă pe românii de peste Prut să-și uite identitatea istoria și neamul dar în ciuda acestor încercări au existat mereu oameni ce au păstrat vie identitatea românească peste Prut. După 1990 odată cu căderea regimului comunist legăturile dintre București și Chișinău s-au reluat, a fost reintrodusă limba română în școli iar o mulțime de oameni simplii au refăcut atunci peste Prut un pod de flori.

Pe toată perioada comunistă dar și după 1990 oameni precum Grigore Vieru, ori soții Doina și Ion Aldea-Teodorovici au susținut vie și trează identitatea, limba, cultura și istoria românilor de acolo.

Acești oameni minunați sunt defapt motivul pentru care vă pun astăzi înainte acest crâmpei de istorie. Această postare și ziua de azi este defapt un prilej de care mă folosesc pentru a aduce un omagiu acestor oameni pe care deși nu i-am cunoscut personal îi apreciez și respect foarte mult pentru patriotismul lor.

De fiecare dată când îi aud cântând pe soții Aldea-Teodorovici ori citesc câteva versuri a regretatului Grigore Vieru un fior mă cuprinde trecând prin tot trupul și mă simt foarte fericit și mândru că sunt român. Sperând că va fi și pentru voi o bucurie aș vrea să împărtășesc cu voi o piesă interpretată cu deosebită sensibilitate de către Cristofor Teodorovici, fiul soților Aldea-Teodorovici, doi mărturisitori ai românismului plecați mult prea devreme să cânte despre Patrie printre îngeri, dar a căror memorie rămâne încă vie prin muzica lor.

Eminescu, o piesă a Soților Aldea-Teodorovici, pe versuri de Grigore Vieru

Deși toți acești trei mari români au plecat la Domnul există o mulțime de tineri copii talentați care le-au preluat opera și continuă ei însăși să cânte despre neam și țară.Un bun exemplu sunt prietenii și frățiorii mei de suflet Alexandru Ocu, Diana Vartolomei ori Mario și Raluca Gălățanu, 4 tineri Ieșeni ce au obținut numeroase premii la diverse concursuri muzicale din țară și nu numai, care i-au cunoscut pe acești mărturisitori ai românilor de peste Prut, sunt mereu mândri să spună că sunt români cântând cu atâta drag și purtând mai departe prin munca lor mărturia despre neam și țară a patrioților Basarabeni și a celor apropiați lor pe care au avut bucuria, cinstea și onoarea de ai cunoaște.

DIALEX (Diana Vartolomei și Alexandru Ocu)- Maluri de Prut, piesă cu care au obținut premiul I la Festivalul Mamaia Copiilor ediția 2008

DIALEX (Diana Vartolomei și Alexandru Ocu)- Iertare, piesă interpretată în recital la Festivalul Constelația Juniorilor ediția 2009

Blue Angels (Mario și Raluca Gălățanu)- Pentru ea, piesă cu care au obținut premiul I la Festivalul Mamaia Copiilor ediția 2009

Sunt patru tineri ce îmi sunt foarte foarte dragi, oameni pe care îi consider a fi printre frații mei de suflet. Patru tineri pe care sunt foarte mândru că îi cunosc și care prin piesele lor, prin talentul și munca de care dau dovadă mă fac să fiu mândru că sunt român, conștient fiind că atâta vreme cât mai există oameni sensibili, curați și buni ca ei Românie este pe mâini bune.După aceste piese foarte frumoase cântate de acești patru copii talentați dragi sufletului meu aș dorii să închei această postare cu niște versuri, trei poezii ale celui ce este, a fost și va rămâne Grigore Vieru, „poetul neamului românesc“

 

În limba ta

 

„În aceeași limba

Toată lumea plânge,

În aceeași limbă

Râde un pământ.

Ci doar în limba ta

Durerea poți s-o mângâi,

Iar bucuria

S-o preschimbi în cânt.

În limba ta

Ți-e dor de mama,

Și vinul e mai vin,

Și prânzul e mai prânz.

Și doar în limba ta

Poți râde singur,

Și doar în limba ta

Te poți opri din plâns.

Iar când nu poți

Nici plânge și nici râde,

Când nu poți mângâia

Și nici cânta,

Cu-al tău pământ,

Cu cerul tău în față,

Tu taci atuncea

Tot în limba ta.”

 

Dorul și limba

 

„Cerul e țesut din stele,
Luncile – din floricele,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.

Din pământ izvorul iese,
Grâul – din semințe dese,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.

Razele ne vin din soare,
Iar miresmele – din floare,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.“


Scrisoare din Basarabia

 

„Cu vorba-mi strâmbă și pripită

Eu știu că te-am rănit spunând

Că mi-ai luat și grai și pită

Și-ai năvălit pe-al meu pământ.

În vremea putredă și goală

Pe mine, frate, cum să-ți spun,

Pe mine m-au mințit la școală

Că-mi ești dușman, nu frate bun.

Din Basarabia vă scriu, Dulci frați de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot și prea târziu,

Mi-e dor de voi și vă sărut.

Credeam că un noroc e plaga,

Un bine graiul cel sluțit.

Citesc azi pe Arghezi, Blaga

Ce tare, Doamne,-am fost mințit!

Cu pocăință nesfârșită

Mă rog iubitului Isus Să-mi ierte vorba rătăcită

Ce despre tine, frate,-am spus.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci frați de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot și prea târziu,

Mi-e dor de voi și vă sărut.

Aflând că frate-mi ești,

odată Scăpai o lacrimă-n priviri

Ce-a fost pe loc și arestată

Şi dusă-n ocnă la Sibiri.

Acolo-n friguroasa zare,

Din drobul mut al lacrimei Ocnașii scot și astăzi sare

Și nu mai dau de fundul ei.

Din Basarabia vă scriu, Dulci frați de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot și prea târziu,

Mi-e dor de voi și vă sărut.“

 

 

Deși istoria și conducerea acestei lumi ne-au despărțit vreme îndelungată prefăcând Prutul întrun hotar între fii aceluiași neam românesc, noi am rămas și vom fi mereu frați uniți de credință, strămoși și grai. Deși nu am pășit niciodată pe sfântul pământ al Basarabiei îi port mereu în suflet pe cei de acolo și aștept cu ardoare clipa când voi putea aprinde o lumânare la mormintele acestor mari patrioți demni de cinste și modele de urmat: Doina, Ion Aldea-Teodorovici și Grigore Vieru.

Semnificaţia şi exemplul lui Eminescu pentru tineri la 160 de ani de la naşterea sa.

   eminescu Acum când se împlinesc 160 de ani de la naşterea celui ce este numit pe buna dreptate poetul neamului romanesc voi încerca prin mila si ajutorul lui Dumnezeu sa vorbesc in cuvinte simple si mult prea sărace despre importanta si exemplul demn de urmat pe care Mihai Eminescu ni-l oferă prin poezia sa inegalabilă.

         Deşi au trecut aproape 120 de ani de la adormirea întru Domnul a marelui poet, acesta are încă o importanţă majoră în inimile fiecărei generaţii de tineri, nu există tânăr a cărui suflet să nu tresalte măcar o clipă la versurile minunate ale poetului, la romantismul şi sensibilitatea acestora ce adesea te impresionează, până la lacrimi.

         Prin poezia eminesciană acesta descoperă frumuseţea naturii, taina iubirii, despre care însuşi autorul spunea „Este o fericire să iubeşti. Dar există una şi mai mare – sa fi iubit. Cine le are pe amândouă este mai tare decât soarta, mai veşnic decât moartea“ despre , dragostea fata de neam şi tară precum şi frumuseţea credinţei. De fiecare dată când reciţi, asculţi sau lecturezi din versului poetului nepereche este cu neputinţă să nu simţi o parte din sufletul poetului, să nu te simţi copleşit de frumuseţea slovelor sale, sau să nu te simţi măcar pentru o secundă fericit şi mândru că eşti român. De fiecare dată inima ti-se umple de bucurie văzând că Dumnezeu în nemăsurata Sa bunătate a dăruit neamului românesc atâta frumuseţe, atâţia oameni de seamă, har şi talent, îngăduindu-ne al avea ca părinte şi model pe Eminescu.

       În cadrul operei sale Eminescu a avut şi câteva poezii cu conţinut religios, în care poetul îşi manifestă respectul şi dragostea ce o are faţă de credinţă, faţă de Dumnezeu şi faţă de Maica Sa.

       Pentru că ne aflăm la un seminar teologic, cu îngăduinţa dumneavoastră aş vrea să închei acest eseu, citând frumoasa poezie a autorului intitulată „Rugăciune“.

 

                         Crăiasa alegându-te                           Noi, ce din mila sfântului
                         Îngenunchem rugându-te,                   Umbră facem pământului,
                         Înalţă-ne, ne mântuie                         Rugămu-ne-ndurărilor
                         Din valul ce ne bântuie;                      Luceafărului mărilor;
                         Fii scut de întărire                              Ascultă-a noastre plângeri,
                        Si zid de mântuire,                             Regină peste îngeri,
                       Privirea-ti adorata                              Din neguri te arată,    
                      Asupra-ne coboară,                            Lumină dulce clară,
                     O, maică prea curată                          O, maică prea curată
                     Şi pururea fecioara,                            Şi pururea fecioara,
                    Marie!                                                Marie!

Să-L rugăm pe Preadulcele Hristos să ne îngăduie bucuria şi harul ca prin faptele noastre, prin dragostea pentru aproapele, pentru neam şi ţară şi mai ales prin credinţă să ne arătăm a fi nişte fii vrednici ai neamului românesc şi urmaşi ai lui Eminescu şi ucenici ai lui Hristos.

Vizitatori

45.4%Romania Romania
12.5%Republic Of Moldova Republic Of Moldova
7.9%Italy Italy
6.8%United States United States
6.8%Germany Germany
4.5%United Kingdom United Kingdom
4.5%Spain Spain
2.2%Canada Canada
1.1%Portugal Portugal
1.1%Ukraine Ukraine

Today: 2
Yesterday: 2
This Week: 10
Last Week: 27
This Month: 50
Last Month: 96

Comentarii recente

  • Asociația Umanitară „Alexandru Damian“, un strop de lumină și alinare în viața copiilor bolnavi de cancer

    • Roxana Popescu 12.05.2014 14:59
      Un articol foarte frumos. Pentru cei care sunt interesti sa fac voluntariat va recomand sa intrati ...
  • Cât costă un site?

    • Răzvan Ciule 28.09.2014 19:45
      Stimate domn vă mulțumesc pentru comentariu si va respect opinia, totuși consider că este necesar ...
       
    • anomim 09.04.2014 00:18
      :cry: gazduire 5 euro pentru un magazin virtual?:D si ssl? si vps, si cpu si baze de date serioase, si ...

Copyright © 2008-2014 All Rights Reserved. Toate drepturile asupra acestui site aparţin lui Răzvan Ciule. Pentru preluarea sau publicarea informaţiilor de pe acest site pe alte pagini vă rugăm să contactaţi autorul utilizand datele din cadru secţiunii de contact şi să precizaţi sursa. Orice modificare sau preluare a conţinutului fără consimţământul autorului reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii.

SEO monitor