Vineri 19 Ianuarie 2018
Text Size

Îngerii celor 7 coline, bucuria unor zile de ne uitat

sf-nectarie

Am decis să scriu această postare împărtășind cu voi  o mare bucurie pe care am trăit-o zilele acestea prin îngăduința lui Dumnezeu. Poate unii dintre voi știți deja că Sfântul Ierarh Nectarie, Arhiepiscopul Pentapolei și ocrotitorul Eghinei îmi este foarte foarte drag.

L-am descoperit pe acest Sfânt și Bun Părinte în urmă cu un an și ceva prin bunul meu frățior Alexandru Ocu, un tânăr Ieșean foarte credincios  ce mergea zilnic să se roage acestui mare ierarh al vremurilor din urmă, umplându-mi și mie sufletul de bucurie, atunci când îmi împărtășea lucrările minunate pe care le dobândea ca urmare a rugăciunilor înălțate către acest mare făcător de minuni.

Pentru că țin mult la el și ai lui atunci când am aflat că era în ceas de mare încercare am hotărât să fac și eu acatistul Sfântului, cerând cu umilință și nevrednicie ajutorul lui Dumnezeu pentru el, bunicii, vărul și rudele lui, precum și pentru câțiva din colegii lui care îmi deveniseră și ei frați de suflet.

Am început să fac acest acatist alături de cel al Mântuitorului Hristos cerând ajutor, mângâiere și întărire pentru toți cei suferinzi, întristați sau aflați la ceas de încercare, rugându-mă cu drag și dor în fiecare zi pentru aceștii frați ai mei.  Iar Dumnezeu Cel ce este Atotbun și Multmilostiv, cunoscând tainele sufletelor noastre și iubirea ce le-o port, a revărsat asupra noastră izvoare de har și binecuvântare. Deși nu am cerut nimic pentru mine, preferând doar să mă rog pentru îngerii ce mă înconjoară, prin mijlocirea Sfântului Nectarie am primit daruri de mare preț la care nici nu visam vreodată, pregustând un strop din bucuria Raiului de fiecare dată când făceam Sfântul Său Acatist și astfel la aprins în mine dorința arzătoare de a mă închina Sfintelor Sale Moaște.

Flori de suflet pentru Maica Domnului

Iată că am ajuns cu suflet luminat a fi și anul acesta părtaș la bucuria Adormirii Maicii Domnului. Încă de mic m-am simțit ocrotit de Maica Domnului. De altfel acest Praznic este unul din cele mai dragi momente ale anului pentru mine.  Ca în fiecare din ultimii 4 ani și anul acesta de ziua mea, m-am alăturat și eu prin intermediul undelor radiofonice, zecilor de mii de pelerini ce urcă dealul de la Nicula, jud Cluj, pentru a o cinstii cu drag și dor pe Cea ce le este „ O Măicuță Sfântă“.

E imposibil chiar și la depărtare fiind nu poți să nu te alături măcar o clipă în rugăciune, pelerinilor ce urcă an de an dealul mănăstirii, mânați de dorul după Dumnezeu. Anual zeci de mii de pelerini vin la Nicula spre ai spune Maicii Sfinte toate dorurile și necazurile lor, convinși fiind că vor dobândi de la Ceea ce este Mângâietoare Bună, toate cele de folos spre mântuire.

De fiecare dată când ascult minunatele cântări pe care creștinii ardeleni le înalță cu drag Maicii Sfinte, mă înalț către cer, ascunzându-mă măcar o clipă sub Sfântul Ei Acoperământ. Însă aceste cântări sună cu atât mai înălțător când sunt cântate întrun singur glas de către zeci de mii de credincioși, preoți, călugări și ierarhi ce înconjoară cu umilință în coate și genunchi în miez de noapte, micuța biserică de lemn, in adâncă smerenie și pocăință, oferindu-le cu drag lui Hristos și Maicii Sale, lacrimile și durerile lor ca daruri de mare preț.

man nicula Deși am fost o singură dată la Nicula, aceasta a rămas mănăstirea mea de suflet și am afirmat în repetate rânduri că dacă vreodată voi intra în ceata monahilor, acela va fi locul unde o voi face. Prima legătură cu mănăstirea am avut-o în 2006 când prin Mila și Darul lui Dumnezeu mi-a fost dat a  fi părtaș la o seară duhovnicească în Catedrala Episcopală din Zalău, bucurându-mă alături de cei dragi, alături de câțiva preoți profesori și bunii mei colegi, la auzul unui cuvânt de suflet ținut de Preacuviosul Părinte Dumitru Cobzaru, la acea vreme stareț al mănăstirii.

Reflecții și recunoștință la ceas aniversar

Astăzi când prin Mila și darul lui Dumnezeu mi-a fost dat a împlini 20 de ani, am decis să mă întorc cu recunoștință către Dumnezeu și către toți aceia pe care în bunătatea Sa nemărginită mi-a îngăduit ai cunoaște și ai avea mereu alături. Fie că e vorba de Părinții mei, de rudele mele, de cei ce mi-au fost preoți, duhovnici, dascăli, colegi, prieteni sau frați de suflet, fiecare dintre ei a contribuit și contribuie cu o fărâmă la ceea ce sunt, la ceea ce am făcut și la ceea ce voi face.

Chiar dacă pe unii din oamenii ce îmi stau alături, nici măcar nu îi cunosc personal, fiecare din ei, prin modul lor de a fi, prin experiențele și poveștile lor de viață, prin credința, bunătatea, prietenia lor și puterea de care dau dovadă, m-au învățat multe, contribuind astfel la ceea ce sunt. De aceea acum la ceas aniversar când încă o treaptă a vieții îmi stă înainte as vrea să mulțumesc tuturor celor pe care Dumnezeu mi-a îngăduit ai avea alături,  oferindu-le încă o dată prietenia, respectul, recunoștința și dragostea mea, alături de un buchet de trandafiri  albi si roșii, flori ce simbolizează respectul și dragostea ce o port în suflet.

Bucuria unei mari realizări

La numai câteva zile distanță față de primul meu drum pe meleaguri Sibiene, m-am întors alături de părinții și fratele meu în acest frumos oraș, cu sufletul plin de emoții pentru a susține probele de admitere. Am ajuns acolo pe 20 iulie chiar la prăznuirea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul.

A doua zi dis de dimineață alături de alți 151 de tineri m-am prezentat la examen plin de emoții dar nădăjduind în Hristos, Cel ce ne chemase acolo pentru a ne arăta Tainele Cele Dătătoare de Viață. Așa cum era și firesc totul început cu o rugăciune prin care am cerut Bunului și  Milostivului Dumnezeu, alături de preoții și profesorii prezenți să trimită peste noi Darurile Preasfântului Său Duh, luminându-ne mintea și sufletul.

După acest duhovnicesc moment a urmat un cuvânt de suflet a Pr Prof. Constantin Necula, care dorind a ne alunga emoțiile ne-a spus blând și iubitor „Fraților nu vă speriați, este doar un examen psihologic, fiți sinceri cu voi înșivă și nu vă temeți de ați greșit căci lumea nu se sfârșește aici căci am privit dimineață în înaltul Cerului și n-am văzut încă Semnul  Fiului Omului și iată încă mai avem vreme de pocăință“ Apoi primind o părintească binecuvântare și o îmbrățișare caldă din partea dânsului am început examenul fericit. Au urmat apoi probele de canto și interviul din religie la care fiecare din noi s-a străduit după măsura Darului lui Hristos să mărturisească cele știute fără a îngropa talanții ori a pune lumina sub obroc.

După examene am plecat fericit mulțumind lui Dumnezeu pentru toate, să vizitez puțin împrejurimile, am vizitat grădina zoologică și Păltinișul apoi m-am întors la facultate bucurându-mă alături de cei câțiva colegi de seminar, ce îmi vor sta alături și în anii de studenție. Ne-am bucurat cu toții mulțumind lui Dumnezeu că am trecut și de această treaptă a vieții noastre.

Însă adevărata și deplina bucurie am simțit-o abia miercuri 22 iulie odată cu afișarea rezultatelor când am aflat că am întrat al șaptelea la facultate cu 9.55. După ce m-am stresat vreme de un an de zile făcând tot ce mi-a stat în putință, pentru a învăța, în sfârșit putem să mă bucur de roade, de darul lui Dumnezeu, secerând toate câte am încercat să le fac să încolțească în inima mea.

O bucurie fără de margini m-a cuprins știind că am reușit în sfârșit să-mi împlinesc acest vis, făcând astfel încă un pas spre împlinirea chemării mele. Dar indiferent ce ne oferă viața aceasta nu valorează nimic  dacă nu o vom împărtăși și aproapelui, m-am bucurat că am reușit să intru dar și mai tare m-am bucurat văzând că toți colegii mei au intrat si ei la buget făcând astfel cinste școlii noastre de suflet Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfinții Trei Ierarhi”  Zalău.

Așa cum spuneam o bucurie nu valorează nimic dacă nu avem cu cine să o împărtășim și tocmai de aceea primul lucru pe care l-am făcut de îndată ce am aflat rezultatele, după o rugăciune, a fost să îmi sun duhovnicul mulțumindu-i că mi-a stat alături cu rugăciunile lui, anunțând apoi rudele, prietenii și frații de suflet, adormind abia foarte târziu în noapte.

Am hotărât a împărtăși acestea cu voi nu fiind că voiesc a mă lăuda căci nu am pentru ce, toate s-au făcut cu, prin și de către Hristos, eu fiind doar nevrednicul Său rob, ci pentru că voiesc a scoate în evidență altceva, că de fiecare dată când crezi cu tărie în visul tău, ai nădejde în Dumnezeu și faci tot ce îți stă în putință, punându-ți viața în mâinile lui Dumnezeu, nimic nu îți va sta împotrivă și vei ajunge să împlinești lucruri la care nici nu ai fi visat.

Cine ar fi crezut în urmă cu 5 ani că eu voi face seminarul, că voi ajunge întro zi student la Sibiu și că îmi va fi îngăduit cândva a face acești frumoși pași spre împlinirea făgăduințe-i făcute înaintea Maicii Sfinte și a Fiului Ei, cu inima curată a unui copil la numai 10-11 ani când am făgăduit să îi slujesc în fiecare clipă cu tot sufletul meu, slujind Bisericii și aproapelui cu dragoste și jertfelnicie? Iată cât de minunate sunt lucrările lui Dumnezeu cu noi, chiar dacă nu știu dacă voi fi vreodată vrednic de împlinirea chemării ce mi-a fost dată, chiar dacă nu știu dacă voi fi vreodată hirotonit ca preot asta nu îmi știrbește nădejdea, încrederea, credința și dorința de a sluji tuturor, Bisericii, lui Dumnezeu și aproapelui de aceea vă îndemn mereu pe toți să credeți cu tărie în visele voastre și să nu vă pierdeți nădejdea niciodată chiar dacă în viață există și încercări sau obstacole să rămânem mereu statornici având mereu în minte îndemnul lui Hristos.  „În lume necazuri veți avea; dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea.“ (Ioan 16,33)

Mai multe articole...

  1. Călător la Sibiu

Vizitatori

45.4%Romania Romania
12.5%Republic Of Moldova Republic Of Moldova
7.9%Italy Italy
6.8%United States United States
6.8%Germany Germany
4.5%United Kingdom United Kingdom
4.5%Spain Spain
2.2%Canada Canada
1.1%Portugal Portugal
1.1%Ukraine Ukraine

Today: 2
Yesterday: 2
This Week: 10
Last Week: 27
This Month: 50
Last Month: 96

Comentarii recente

  • Asociația Umanitară „Alexandru Damian“, un strop de lumină și alinare în viața copiilor bolnavi de cancer

    • Roxana Popescu 12.05.2014 14:59
      Un articol foarte frumos. Pentru cei care sunt interesti sa fac voluntariat va recomand sa intrati ...
  • Cât costă un site?

    • Răzvan Ciule 28.09.2014 19:45
      Stimate domn vă mulțumesc pentru comentariu si va respect opinia, totuși consider că este necesar ...
       
    • anomim 09.04.2014 00:18
      :cry: gazduire 5 euro pentru un magazin virtual?:D si ssl? si vps, si cpu si baze de date serioase, si ...

Copyright © 2008-2014 All Rights Reserved. Toate drepturile asupra acestui site aparţin lui Răzvan Ciule. Pentru preluarea sau publicarea informaţiilor de pe acest site pe alte pagini vă rugăm să contactaţi autorul utilizand datele din cadru secţiunii de contact şi să precizaţi sursa. Orice modificare sau preluare a conţinutului fără consimţământul autorului reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii.

SEO monitor